Trump-vs-Clinton

Social media și strategiile moderne în campaniile electorale – o viziune asupra alegerilor prezidențiale din SUA

 

Pe 14 noiembrie 2016, la câteva zile după rezultatul alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii, Donald Trump, candidatul republican și cel care îi va urma lui Barack Obama din 20 ianuarie 2017 la Casa Albă, atribuie succesul său rețelelor de socializare, conform USA Today. Trump a afirmat că prin intermediul celor 28 de milioane de urmăritori de pe Twitter, Facebook și Instagram a reușit să câștige cursa prezidențială, adăugând că, prin acest rezultat, a demonstrat că rețelele de socializare au o forță mai mare decât banii investiți în campania contracandidatei sale, informează Politico. Această declarație vine să contrazică și să compromită eforturile directorului executiv al Facebook, Mark Zuckerberg, care a încercat constant să combată criticile cu privire la influența pe care cea mai mare rețea socializare ar fi avut-o asupra rezultatului alegerilor.

,, Facebook and Twitter were the reason we won this thing.
Twitter for Mr. Trump. And Facebook for fundraising”

           Brad Parscale, directorul digital al campaniei lui Donald Trump, a declarat, la rândul lui, că rețelele de socializare, cu precădere Facebook, au avut o influență masivă, nu atât de mult datorită știrilor false distribuite pe conturile utilizatorilor, ci mai degrabă datorită rolului în strângerea de fonduri în mediul online – ,,Principalul incubator care ne-a permis să generăm fondurile necesare campaniei a fost Facebook”, a declarat Parscale. Din totalul celor 250 de milioane de dolari investiți în campania electorală a candidatului republican, aproximativ 90 de milioane au fost alocați publicității digitale, Facebook fiind principalul canal de advertising. Însuși Andrew Bleeker, președinte al Bully Pulpit Interactive și coordonator al campaniei digitale a lui Hillary Clinton a remarcat că echipa lui Trump a investit mult mai mult în mediul online. În timp ce Hillary a cheltuit mai mult de 200 de milioane de dolari pentru reclamele televizate în lunile premergătoare alegerilor, Trump a cheltuit mai puțin de jumătate din această sumă pentru același tip de publicitate, informează Wired.

 

Donald vs Hillary

 

Social Times prezintă rețelele de socializare drept cheia înțelegerii rezultatelor din 8 noiembrie. Analiștii care au monitorizat activitatea ambelor campanii pe principalele canale au putut observa  trendurile cu luni înainte de alegeri, ce arătau mobilizarea unei proporții a ,,alegătorilor tăcuți” în jurul nominalizatului republican – aluzie la ,,The silent majority stands with Trump”.

Un raport realizat de Ezy Insights, intitulat, în mod simbolic, ,,Donald Trump as President? Thank Facebook”, compară prezența celor doi principali candidați la alegerile din Statele Unite ale Americii, Hillary Clinton, respectiv Donald Trump, pe cea mai populară rețea de socializare, în timpul campaniei prezidențiale. Studiul arată că Trump a dominat constant mediul online – singurul moment în care Clinton a deținut un avans a fost înregistrat în urma celei de-a doua dezbateri prezidențiale, prin intermediul unei postări care conținea o poză cu candidata democrată, inscripționată cu textul “I’m with her”, în timp ce cel mai popular video de pe pagina lui Hillary este un live stream al unui discurs al lui Michelle Obama. Raportul se concentrează pe analiza lunii octombrie 2016. Trump a făcut uz cu success atât de clipurile video normale de pe Facebook, cât și de clipurile de tip live broadcast (33 de clipuri live față de 11, în cazul lui Hillary), însă în ceea ce privește totalul postărilor din luna octombrie, discrepanța nu este una majoră: Trump – 327 vs. Clinton – 302. Totuși, în materie de conținut, pagina candidatei democrate s-a arătat drept mult mai conservatoare, în timp ce candidatul republican a postat într-o manieră mai modernă și dinamică – acesta s-a concentrat mai mult pe mesaje simple, scurte și la obiect. Cele mai populare postări ale celor doi candidați din luna octombrie au fost următoarele:

Trump vs Clinton Social media

 

Un alt articol de pe Regated anticipa încă din luna iulie victoria lui Trump la alegerile prezidențiale, în contextul unui ,,imperiu Trump” pe rețelele de socializare. La momentul scrierii articolului, profilul lui Donald Trump avea 9.058.235 de aprecieri, față de cele 4.358.968 ale lui Hillary. O analiză a ultimelor 5 postări de la momentul respectiv arată faptul că totalul reacțiilor în cazul lui Trump este de 550.000, completat cu 61.400 de distribuiri și 38.000 de comentarii, față de postările lui Clinton, care au înregistrat 70.900 de reacții, 6.300 de distribuiri și 8.200 de comentarii. Mai mult decât atât, dacă în cazul candidatului republican cele mai populare 5 comentarii din cadrul ultimelor 5 postări erau 100% (25/25) pro Donald, în cazul candidatei Partidului Democrat se observă că 22/25 dintre comentarii au fost anti-Hillary. Pe Twitter, Donald Trump avea 9.6 milioane de urmăritori, în timp Hillary Clinton avea 7.3 milioane. Aceste două comparații reprezintă cea mai evidentă expresie a avansului pe care Trump îl deținea în cadrul rețelelor de socializare, factor ce ar fi contribuit la victoria sa în cadrul competiției pentru președinția SUA, în contextul unui mai mare ecou al mesajelor și, în ultimă instanță, a viziunii și ideilor sale în mediul online, generând, în consecință, un grad mai mare de susținere în rândul publicului.

Aceeași opinie este împărtășită și în cadrul unui articol pe The Hill, care nu ezită să descrie campania lui Trump drept mult mai activă și deschisă în relația cu alegătorii – ,,He mastered Twitter by embracing immediacy (right now), transparency (unvarnished expression), and risk (rather than caution)”. Laeeq Khan, autorul articolului și director al unui laborator de analiză social media, a observat principalele trenduri și statistici pe parcursul campaniei prezidențiale – în afara decalajului dintre cei doi în materie de urmăritori, interesul online în candidatul Donald Trump a fost de trei ori mai mare față de cel manifestat pentru Hillary Clinton, Trump a fost candidatul cel mai des căutat pe Google și cel mai des menționat pe Twitter și Facebook. Nu în ultimul rând, activitatea lui Hillary Clinton în social media a înregistrat o creștere după cea de-a treia dezbatere, însă era destul de târziu pentru a mai influența sau schimba poziția și opțiunile majorității dintre votanți. Având în vedere strategia îmbrățișată de către democrați și centrată pe reclamele televizate, același autor subliniază faptul că aceasta nu este cea mai potrivită, în contextul în care nu doar că încrederea americanilor în mass media este foarte scăzută, ci, mai mult de atât, cercetările arată că 42% dintre aceștia nu vizionează publicitate de campanie. Așadar, concluzia evidentă este că circumstanțele actuale fac imperioasă o implicare activă în mediul online, care se extinde de la nivelul candidaților din campaniile electorale, până la nivelul tuturor personalităților politice, creând astfel o relație de interdependență între politică și rețelele de socializare.

The Huffington Post vorbește despre aceeași discrepanță dintre impactul ,,infrastructurii” campaniei tradiționale și cel al rețelelor de socializare. Trump a creat, în acest sens, un brand puternic, remarcabil de la activitatea online până la șapca roșie inscripționată cu mesajul ,,Make America Great Again”. Echivalentul în social media, respectiv hashtag-ul #MAGA, a fost utilizat de 8 milioane de ori în ultimele 30 de zile de campanie. Vorbim despre un Donald Trump care s-a adresat direct electoratului, spre deosebire de o Hillary Clinton care a mizat mai mult pe sprijinul unor figuri celebre, subestimându-l pe cel al votanților simpli, sau ceea ce Todd Grossman numește ,,grassroots voices”.

stats

 

Erin Pettigrew analizează în cadrul unui studiu eșecul sondajelor tradiționale de a ține cont de semnalele oferite de principala rețea de socializare la nivel mondial. Pe când sondajele arătau că Hillary avea mai mult de 65% șanse să câștige, Trump avea 12 milioane de aprecieri pe Facebook cu câteva zile înainte de alegeri, cu 4.1 milioane mai mult decât Hillary Clinton. Mai mult decât atât, autoarea a observat că Trump a dominat conversațiile de pe Facebook în fiecare stat din SUA. Se observă, așadar, un interes de 2 ori mai mare pentru Trump față de Clinton în statele albastre (dominate în mod tradițional de democrați) și de 12 ori în statele roșii (dominate în mod tradițional de republicani). Sondajele de opinie au reușit să reliefeze situația din state precum Louisiana, Mississippi și Alabama, în care victoria republicanilor a fost confirmată și de statisticile de pe Facebook, respectiv California, New York și D.C., unde victoria democraților a fost proporțională cu datele oferite de Facebook. Ceea ce sondajele au transmis în mod eronat a fost succesul lui Hillary în Pennsylvania, Michigan și Carolina de Nord, un rezultat aflat în dezacord cu datele oferite de Facebook. Concluzia lui Erin este că interesul utilizatorilor Facebook cu privire la fiecare dintre cei doi candidați ar fi putut fi un factor determinant pentru a construi predicții referitoare la rezultatul alegerilor. În ultimă instanță, candidatul care a dominat mediul online a reușit să atragă atenția utilizatorilor de pe rețelele de socializare și, de cele mai multe ori, chiar și votul acestora – în acest sens, oportunitatea oferită de rețelele de socializare în ceea ce privește crearea de conținut și conexiuni umane s-a dovedit a fi mult mai eficientă decât metodele campaniei tradiționale.

În final, putem vorbi despre o serie de diferențe în ceea ce privește campaniile celor doi candidați la alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii. În timp ce tabăra democrată s-a bazat pe o abordare tradițională și mult mai conservatoare – publicitate intensă, acoperire media, sondaje de opinie, în cazul republicanilor vorbim despre un uz masiv al rețelelor de socializare pentru transmiterea unui mesaj cu care oamenii să rezoneze, în detrimentul celorlalte canale, și implicit o adaptare mult mai eficientă la strategiile moderne care, într-o măsură considerabilă am putea spune, au influențat rezultatul scrutinului din SUA. O situație similară poate fi regăsită în cazul referendumului istoric din Marea Britanie, din luna iunie a acestui an, unde observăm o discrepanță substanțială în ceea ce privește audiența celor două campanii, respectiv Vote Leave și Britain Stronger In Europe, în mediul online. Asistăm, așadar, la o schimbare de paradigmă în ceea ce privește comunicarea politică și strategiile aferente, și la un rol crucial atribuit rețelelor de socializare în era Revoluției Digitale, eră a interdependenței dintre mediul politic și cel online.

Autor: Raluca-Andreea Manea

SURSE:

USA Today, Trump: Facebook and Twitter helped me win (14 noiembrie 2016) ww.usatoday.com/story/tech/news/2016/11/14/trump-facebook-and-twitter-helped-me-win/93804688/

Politico, Trump says social media was key to victory (12 noiembrie 2016) http://www.politico.com/story/2016/11/donald-trump-social-media-231285

The Huffington Post, Trump Showed Us That We Need to Listen More Carefully on Social Media (17 noiembrie 2016) http://www.huffingtonpost.com/advertising-week/trump-showed-us-that-we-n_b_13050674.html

The Hill, Trump won thanks to social media (15 noiembrie 2016) http://thehill.com/blogs/pundits-blog/technology/306175-trump-won-thanks-to-social-media

Wired, Here’s how Facebook actually won Trump the presidency (15 noiembrie 2016) https://www.wired.com/2016/11/facebook-won-trump-election-not-just-fake-news/

Ezy Insights, Donald Trump as President? Thank Facebook (1  noiembrie 2016) https://ezyinsights.com/blog/2016/11/01/donald-trump-as-president-thank-facebook/

Regated, Why Donald Trump won the social media caucus (11 iulie 2016) http://regated.com/2016/07/donald-trump-won-social-media-caucus/

Social Times, Social Media Predicted Donald Trump’s Victory When Few Polls Did (11 noiembrie 2016) http://www.adweek.com/socialtimes/phil-ross-socialbakers-guest-post-social-media-predicted-donald-trump-victory/647332

A Medium Corporation, How Facebook Saw Trump Coming When No One Else Did (9 noiembrie 2016) https://medium.com/@erinpettigrew/how-facebook-saw-trump-coming-when-no-one-else-did-84cd6b4e0d8e#.lg7munbbv

Irish News, Brexit: Leave groups reach on social media greater than Remain rivals (3 iunie 2016) http://www.irishnews.com/news/brexit/2016/06/03/news/brexit-leave-groups-reach-on-social-media-greater-than-remain-rivals-546203/

Provocarea de a deveni un „Game Changer”

Young Ambassadors Forum, proiect al International Affairs, comunitate aflată sub egida organizației Voluntari pentru Idei și Proiecte, s-a desfășurat în perioada 11-14 aprilie 2016, timp în care o echipă ambițioasă, formată din tineri pasionați de domeniul relațiilor internaționale și al diplomației, a lansat o provocare ce poate fi rezumată în câteva cuvinte: „Game Change in the Age of Information.”

După un proces de selecție riguros, au fost desemnați cei 30 de Tineri Ambasadori, motivați spre a acționa ca o forță de schimbare în societate, care au acceptat fără ezitare să pornească într-o aventură de cunoaștere și formare, alături de profesioniști din zona relațiilor internaționale, științelor sociale și sfera business. 

Prima zi a proiectului a fost dedicată analizei impactului pe care Revoluția Digitale îl are asupra mediului internațional și național, deopotrivă.

În acest sens, evenimentul a debutat cu o prelegere susținută de Alexander Peyre-Dutrey, reprezentant al Ambasadei Suediei la București. Acesta a prezentat viziunea statului suedez asupra conceptului diplomației digitale, precum și premisele emergenței acesteia.

Primul panel al forumului a întrunit reprezentanți ai mediului academic, economic și politic, oferind astfel participanților o viziune polivalentă asupra implicațiilor Revoluției Digitale, respectiv asupra provocărilor și amenințărilor iminente în cadrul Erei Informaționale. În acest sens, participanții au fost onorați să îi aibă alături pe Mihai Cercel, fost diplomat și lector universitar în cadrul SNSPA, Alexandru Bodislav, antreprenor și lector univesitar în cadrul Academiei de Studii Economice, Huub Von Frijtag Drabbe și Liu Yang, reprezentanți ai Ambasadei Țărilor de Jos, respectiv a Republicii Populare Chineze.

În cadrul celui de-al doilea panel, un reprezentant al Ambasadei Statelor Unite a adus în discuție problematica securității cibernetice și a protecției datelor în contextul societății digitale.

La finalul zilei, participanții au participat activ într-o dezbatere centrată pe impactul real al Revoluției Digitale în contextul relațiilor internaționale, în cadrul căreia au valorizat informațiile asimilate în urma interacțiunii cu speakerii anterior menționați.

În cea de-a doua zi, atenția participanților s-a concentrat asupra impactului Revoluției Digitale în sfera socială, prin intermediul expertizei Dianei Dragoș, consilier în Cancelaria Primului-Ministru, Gabriel Trăistaru, specialist Europlus, Alin Popescu, masterand în analiza conflictelor, Bogdan Gavrilă, specialist IT și Răzvan Soare, specialist în comunicare și head-hunting.

Diversitatea subiectelor abordate, printre care se numără analiza comparativă a construcției campaniilor electorale din atât din mediul autohton, cât și internațional, traseul acestora în mediul online, precum și reglementările impuse în acest sens, viitorul comunicării digitale, cât și premisele democrației personale prin prisma problematicii protestelor sau ajustarea conflictelor, au oferit participanților și de această data o imagine de ansamblu cu privire la avantajele și dezavantajele Revoluției Digitale.

Ziua a treia a debutat cu o serie de abordări teoretice ale Revoluției Digitale, susținute de Ruxandra Manea, specialist în cultură coreeană și profesor colaborator la Universitatea din București, și Dragoș Apostu, Specialist în cadrul Cetelem România- BNP Paribas Group. Aceștia au împărtășit participanților viziunea lor asupra digitalizării sectorului educațional.

În aceeași zi, Oana Popescu, Director Global Focus, a expus, din prisma expertizei sale jurnalistice, conceptul de Propagandă și a vorbit despre rapoartele conflictelor dintre Occident și Rusia, iar Miruna Troncotă, lector universitar la SNSPA, a analizat procesul de radicalizare în contextul ascensiunii fulminante a tehnologiei.

În cadrul ultimului panel din ziua a treia, Valentin Nicolescu a prezentat, dintr-o perspectivă academică cele trei dimensiuni ale identității – generală, personală și colectivă – precum și modul în care acestea impactează identitatea și comportamentul individului în mediul online.

În cele din urmă, în cea de-a patra zi, participanții i-au cunoscut pe Anca Agachi și pe David Timiș, care, pe lângă faptul că au împărtășit o parte din experiența lor ca delegați de tineret ai României la ONU, i-au motivat pe tinerii Ambasadori să își îndrepte toate energiile în direcția îndeplinirii misiunii de Game Changers.

Discuția cu Anca și David a fost succedată de trei ateliere interactive de tip living library, ce au avut drept finalitate elaborarea declarației „The World 2.0”, simbol al ideilor, al spiritului de inițiativă și al potențialului tinerei generații de a acționă ca o forță de schimbare în societate.

Dorința de implicare și deschiderea profesioniștilor în ceea ce privește activitățile educaționale întreprinse de către tinerii care reprezintă viitoarea generație de decidenți politici, experți în domeniul economic sau militar, strategi, sau pur și simplu tineri care au capacitatea de a aduce o schimbare benefică în societate, este o dovadă că oamenii valoroși ai trecutului și mai ales ai prezentului formează oamenii valoroși ai viitorului.

 

Autori: Raluca Andreea Manea, Monica Paraipan